Lumina o cuprinde Dumnezeu,
Eu om ,ma multumesc cu umbre,
Si le-inhat din cand in cand
Dar tot nu-i bine, domnul zice
Ca si ele sunt rodul luminii sale
Sa vad e cel mai bine de a mea sfera
Si de Adam, nefericitul fara mine;
Dar nu vezi Doamne tu care creezi atat?
Din coapsa pamantului creat s-a zamislit Adam,
Din coapsa lui Adam chiar eu,
Si am ramas acum cea mai nevrednica,
Oare din mine nu se poate zamisli nimic?
Sunt fructul cel mai dulce al gradinii tale
Dar zau ca ma acresc de nu-mi gasesc
Fructul care sa-mi fie mie desfatare!
