Poezii de dragoste

de Gabriel Petru Baetan

Două păsări într-o coajă de ou
toată informaţia din univers
concentrată într-o singură inimă...

în paginile pielii tale
sunt arhivaţi toţi clasicii
alfabetul orbilor
...................

Tu eşti biblioteca mea
toată informaţia din univers
concentrată într-o singură inimă...

în paginile pielii tale
sunt arhivaţi toţi clasicii
alfabetul orbilor
...................

Tu nu auzi
tu nu auzi cum creşte floarea de cireş
atunci când în natură ne făgăduim
eternitatea
ca într-un altar...

ne logodim pentru a nu ştiu câta oară
în catedrala din îmbrătişarea noastră ...................

Sala de teatru
când Soarele îşi trăgea cortina peste zi
patul nostru conjugal
devenea o sală de teatru
trăiam iubirea fără să o mimăm
...................

Tu eşti metropola mea
tu mă sufoci în fiecare zi prin simpla ta prezenţă
aşa cum traficul paralizează
intersecţiile marilor oraşe

tu mi te scurgi prin vene
ca metroul pe sub zgârie nori
...................

Tu eşti primăvara mea
tu ai ceva din susurul luminii
care inundă primăvara

tu îmi dezgheţi simţurile
după perioade de lungă hibernare
îmi semeni holde de emoţii
în sufletul odinioară
sterp
...................