www.CadouriDeDragoste.ro - cadouri personalizatecadouri personalizate
Comanda cadouri personalizate, carti, caricaturi si portrete digitale bijuterii personalizate cadouri sute de cadouri personalizate
comanda sute de cadouri personalizate
Carti Personalizate

Impresii clienti!!!
Exemple carti (pdf, foto)
Dedicatii pt cadouri/carti
Comanda carti
Cat costa

Carti personalizate
Declaratii de dragoste
Fantezii
Poezii de dragoste
Citate de dragoste
Poezii+Citate
Love poems
Te iubesc
Poezii pt copii
Colinde Craciun
Texte proprii

Cadouri personalizate

Caricaturi, portrete
Rame, suporturi foto
Bijuterii personalizate
Ceasuri personalizate
Ursuleti personalizati
Haine personalizate
Incaltaminte personalizata
Genti, posete, ghiozdane
Perne (special!)
Umbrele personalizate
Sepci, cravate, accesorii
Paturi, perdele dus
Gadgeturi personalizate
Puzzle-uri, carti de joc
Diplome, medalii, trofee
Alte suprize personalizate

Idei Cadouri

200 cadouri personalizate!
Cadouri el/iubit
Cadouri ea/iubita
Ziua Indragostitilor
Cadouri 8 martie
Cadouri majorat
Cadouri mama
Cadouri Craciun

Mihai Eminescu      
Poezii de dragoste      


Ce e amorul?

Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere,
Caci mii de lacrimi nu-i ajung
Si tot mai multe cere.

De-un semn in treacat de la ea
El sufletul ti-l leaga,
Incat sa n-o mai poti uita
Viata ta intreaga.

Dispar si ceruri si pamant
Si pieptul tau se bate,
Si totu-atarna de-un cuvant
Soptit pe jumatate.

Te urmareste saptamani
Un pas facut alene,
O dulce strangere de maini,
Un tremurat de gene.

Te urmaresc luminatori
Ca soarele si luna,
Si peste zi de-atatea ori
Si noaptea totdeauna.

Caci scris a fost ca viata ta
De doru-i sa nu-ncapa,
Caci te-a cuprins asemenea
Lianelor din apa.


Dorinta

Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Si in bratele-mi intinse
Sa alergi, pe piept sa-mi cazi,
Sa-ti desprind din crestet valul,
Sa-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar in par infiorate
Or sa-ti cada flori de tei.

Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat incet s-o culci,
Lasand prada gurii mele
Ale tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice,
Ingana-ne-vor c-un cant
Singuratece izvoare,
Blanda batere de vant;

Adormind de armonia
Codrului batut de ganduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or sa cada randuri-randuri.

De ce nu-mi vii

Vezi, randunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc,
S-aseaza bruma peste vii -
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

O, vino iar in al meu brat,
Sa te privesc cu mult nesat,
Sa razim dulce capul meu
De sanul tau, de sanul tau!

Ţi-aduci aminte cum pe-atunci
Cand ne primblam prin vai si lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atatea ori, de-atatea ori?

In lumea asta sunt femei
Cu ochi ce izvorasc scantei...
Dar, oricat ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s!

Caci tu inseninezi mereu
Viata sufletului meu,
Mai mandra decat orice stea,
Iubita mea, iubita mea!

Tarzie toamna e acum,
Se scutur frunzele pe drum,
Si lanurile sunt pustii...
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

Floare albastra

- Iar te-ai cufundat in stele
Si in nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita incalte,
Sufletul vietii mele.

In zadar rauri in soare
Gramadesti-n a ta gandire
Si campiile asire
Si intunecata mare;

Piramidele-nvechite
Urca-n cer varful lor mare -
Nu cata in departare
Fericirea ta, iubite!

Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi parul.
Ah! ea spuse adevarul;
Eu am ras, n-am zis nimica.

- Hai in codrul cu verdeata,
Und-izvoare plang in vale,
Stanca sta sa se pravale
In prapastia mareata.

Acolo-n ochi de padure,
Langa bolta cea senina
Si sub trestia cea lina
Vom sedea in foi de mure.

Si mi-i spune-atunci povesti
Si minciuni cu-a ta gurita,
Eu pe-un fir de romanita
Voi cerca de ma iubesti.

Si de-a soarelui caldura
Voi fi rosie ca marul,
Mi-oi desface de-aur parul,
Sa-ti astup cu dansul gura.

De mi-i da o sarutare,
Nime-n lume n-a s-o stie,
Caci va fi sub palarie -
S-apoi cine treaba are!

Cand prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de vara,
Mi-i tinea de subsuoara,
Te-oi tinea de dupa gat.

Pe carare-n bolti de frunze,
Apucand spre sat in vale,
Ne-om da sarutari pe cale,
Dulci ca florile ascunse.

Si sosind l-al portii prag,
Vom vorbi-n intunecime:
Grija noastra n-aib-o nime,
Cui ce-i pasa ca-mi esti drag?

Inc-o gura - si dispare...
Ca un stalp eu stam in luna!
Ce frumoasa, ce nebuna
E albastra-mi, dulce floare!

. . . . . . . . . . . . . .

Si te-ai dus, dulce minune,
S-a murit iubirea noastra -
Floare-albastra! floare-albastra!...
Totusi este trist in lume!

Inger de paza

Cand sufletu-mi noaptea veghea in extaze,
Vedeam ca in vis pe-al meu inger de paza,
Incins cu o haina de umbre si raze,
C-asupra-mi c-un zambet aripele-a-ntins;
Dar cum te vazui intr-o palida haina,
Copila cuprinsa de dor si de taina,
Fugi acel inger de ochiu-ti invins.

Esti demon, copila, ca numai c-o zare
Din genele-ti lunge, din ochiul tau mare
Facusi pe-al meu inger cu spaima sa zboare,
El, veghea mea sfanta, amicul fidel?
Ori poate!... O-nchide lungi genele tale,
Sa pot recunoaste trasurile-ti pale,
Caci tu - tu esti el.

Iubind in taina

Iubind in taina am pastrat tacere,
Gandind ca astfel o sa-ti placa tie,
Caci in priviri citeam o vecinicie
De-ucigatoare visuri de placere.

Dar nu mai pot. A dorului tarie
Cuvinte da duioaselor mistere;
Vreau sa ma-nec de dulcea-nvapaiere
A celui suflet ce pe al meu stie.

Nu vezi ca gura-mi arsa e de sete
Si-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi.
Copila mea cu lungi si blonde plete?

Cu o suflare racoresti suspinu-mi,
C-un zambet faci gandirea-mi sa se-mbete.
Fa un sfarsit durerii... vin' la sanu-mi.

Pe langa plopii fara sot

Pe langa plopii fara sot
Adesea am trecut;
Ma cunosteau vecinii toti -
Tu nu m-ai cunoscut.

La geamul tau ce stralucea
Privii atat de des;
O lume toata-ntelegea -
Tu nu m-ai inteles.

De cate ori am asteptat
O soapta de raspuns!
O zi din viata sa-mi fi dat,
O zi mi-era de-ajuns;

O ora sa fi fost amici,
Sa ne iubim cu dor,
S-ascult de glasul gurii mici
O ora, si sa mor.

Dandu-mi din ochiul tau senin
O raza dinadins,
In calea timpilor ce vin
O stea s-ar fi aprins;

Ai fi trait in veci de veci
Si randuri de vieti,
Cu ale tale brate reci
Inmarmureai maret,

Un chip de-a pururi adorat
Cum nu mai au perechi
Acele zane ce strabat
Din timpurile vechi.

Caci te iubeam cu ochi pagani
Si plini de suferinti,
Ce mi-i lasara din batrani
Parintii din parinti.

Azi nici macar imi pare rau
Ca trec cu mult mai rar,
Ca cu tristete capul tau
Se-ntoarce in zadar,

Caci azi le semeni tuturor
La umblet si la port,
Si te privesc nepasator
C-un rece ochi de mort.

Tu trebuia sa te cuprinzi
De acel farmec sfant
Si noaptea candela s-aprinzi
Iubirii pe pamant.

Sara pe deal

Sara pe deal buciumul suna cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapara-n cale,
Apele plang, clar izvorand in fantane;
Sub un salcam, draga, m-astepti tu pe mine.

Luna pe cer trece-asa sfanta si clara,
Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara,
Stelele nasc umezi pe bolta senina,
Pieptul de dor, fruntea de ganduri ti-e plina.

Nourii curg, raze-a lor siruri despica,
Stresine vechi casele-n luna ridica,
Scartaie-n vant cumpana de la fantana,
Valea-i in fum, fluiere murmura-n stana.

Si osteniti oameni cu coasa-n spinare
Vin de la camp; toaca rasuna mai tare,
Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.

Ah! in curand satul in vale-amuteste;
Ah! in curand pasu-mi spre tine grabeste:
Langa salcam sta-vom noi noaptea intreaga,
Ore intregi spune-ti-voi cat imi esti draga.

Ne-om razima capetele-unul de altul
Si surazand vom adormi sub inaltul,
Vechiul salcam. - Astfel de noapte bogata,
Cine pe ea n-ar da viata lui toata?

De-as avea

De-as avea si eu o floare
Mandra, dulce, rapitoare,
Ca si florile din mai,
Fiice dulce-a unui plai,
Plai razand cu iarba verde,
Ce se leagana, se pierde,
Undoind incetisor,
Soptind soapte de amor;

De-as avea o floricica
Gingasa si tinerica,
Ca si floarea crinului,
Alb ca neaua sanului,
Amalgam de-o roz-albie
Si de una purpurie,
Cantand vesel si usor,
Soptind soapte de amor;

De-as avea o porumbita
Cu chip alb de copilita,
Copilita blandisoara
Ca o zi de primavara,
Catu-ti tine ziulita
I-as canta doina, doinita,
I-as canta-o-ncetisor,
Soptind soapte de amor.

Luceafarul

A fost o data ca-n povesti
A dost ca nici odata
Din rude mari împaratesti
O prea frumoasa fata

Si era una la parinti
Si mîndra în toate cele
Cum e Fecioara între sfinti
Si luna între stele

Din umbra falnicelor bolti
Ea pasul si-l îndreapta
Lînga fereastra unde-n colt
Luceafarul asteapta

Privcea în zare cum pe mari
Rasare si straluce ,
Pe miscatoarele carari
Corabii negre duce.

El vede azi, el vede mani,
Astfel dorinta-I gata
El ear privind de saptamani,
Ei cade draga fata.

Cum ea pe coate-si rezima
Visand ale ei tâmple,
De dorul lui si inima
Si sufletu-i se umple

Si cat de viu s-aprinde el
In ori si care sara
Spre umbra negrului castel,
Cand ea o sa apara

* * *

Si pas cu pas pe urma ei
Aluneca-n odaie,
Tesand cu recile-I scantei
O mreaja de vapaie.

Si cînd în pat se –ntinde drept
Copila sa se culce,
I-atinge manile pe piept,
I-nchide geana dulce.

Si din oglinda luminis
Pe trupu-I se revarsa,
Pe ochii mari batînd închisi,
Pe fata ei întoarsa

Ea el privea cu un surîs
El tremura-n oglinda,
Caci o urma adanc în vis
De suflet sa se prinda

Iar ea, vorbind cu el în somn,
Oftand din greu suspina:
O, dulce-al noptii mele Domn,
De ce nu vii tu? Vina!
Cobori în jos,luceafar bland,
Alunecand pe-o raza,
Patrunde-n casa si în gand
Si viata-mi lumineaza !

El asculta tremurator,
Se aprindea mai tare
Si s-arunca fulferator,
Se cufunda în mare;

Si apa, unde-au fost cazut,
In cercuri se rotete,
Si din adînc necunoscut
Un mîndru tanar creste.

Usor el trece peste prag
Pe marginea ferestii
Si tine-n mana un toiag,
Incununat cu trestii.

Parea un tanar Voevod
Cu par de aur moale
Un vanat giulgi se-ncheie nod
Pe umerele goale.

Iar umbra fetei stravezii
E alba ca de ceara-
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scanteie-n afara

Din sfera mea venii cu greu
Ca sa-ti urmez chemarea,
Iar cerul este tatal meu,
Si muma-mea e marea.

Ca în camara ta sa vin,
Sa te privesc de aproape,
Am coborît cu al meu senin
Si m-am nascut din ape.

O. vin’ . odorul meu nespus,
Si lumea ta o lasa;
Eu sînt luceafarul de sus,
Iar tu sa-m fii mireasa

Colo-n palate de margean
Te-oi duce veacuri multe,
Si toata lumea-n ocean
De tine o s-asculte

- O esti frumos, cum numa-n vis
Un înger se arata,
Dara pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodata;

Strain la vorba si la port
Licesti fata de viata,
Caci eu sunt vie, tu esti mort,
Si ochiul tau ma-ngheata


* * *

Trecu o zi, trecura trei,
Si earas noaptea vine
Luceafarul deasupra ei
Cu razele-I senine.

Ea trebui de el în somn
Aminte sa-si aduca,
Si dor de-al valurilor Domn
De inim-o apuca:

- Cobori în jos, luceafar bland,
Alunecand pe-o raza,
Patrunde-n casa si în gand
Si viata-mi lumineaza !

Cum el din cer o auzii,
Se stinse de rurere,
Iar ceru-ncepe a se rotii
In locul unde piere.

In aer rumene vapai
Se –ntind pe lumea-ntreaga,
Si din a chaosului vai
Un mandru chip se-ncheaga

Pe vitele-I negre de par
Coroana-I arde pare,
Venea plutind în adevar,
Scaldat în foc de soare

Din negrul giulgi se desfasor
Marmoreele brata,
El vine,trist si ganditor,
Si palid e la fata;

Dar ochii mari si minunati
Lucesc adanc, chimeric,
Ca doua patimi fara sat
Si pline de-ntuneric.

- Din sfera mea venii cu greu
Ca sa te-ascult s-acuma,
Si soarele e tatal meu
Iar noaptea-mi este muna.

O voin’, odorul meu nespus,
Si lumea ta o lasa;
Eu sunt luceadarul de sus
Iar tu sa-mi fii mireasa

O vin’, în parul tau balai
S-anin cuncuni de stele,
Pe-a mele ceruri sa rasari
Mai mandra decat ele

- O esti frumos, cum numa-n vis
Un demon se arata;
Dara pe calea ce-ai deschis
N-oi merge nici odata !

Me dor de crudul tau amor
A pieptului meu coarde,
Si ochii mari si grei ma dor,
Privirea ta ma arde.

- Dar cum ai vrea sa ma cobor ?
Au nu-ntelegi tu oare,
Cumca eu sunt nemuritor
Si tu esti muritoare?

- Nu caut vorbe pe ales,
Nici stiu cum as începe;
Desi vorbesti pe înteles,
Eu nu te pot pricepe.

Dar daca vrei cu crezamamant
Sa te-ndragesc pe tine,
Tu te coboara pe pament,
Fii muritor ca mine.

-Tu-mi ceri chiar nemurirea mea
In schimb pe o sarutare?
Dar voi sa stii asemenea,
Cat te iubesc de tare.

Da. Ma voi naste din pacat,
Primind o alta lege.
Cu vecinicia sunt legat,
Ci voi sa ma deslege.

Si se tot duce, -sa tot dus
De dragu-unei copile,
S-a rupt din locul lui de sus
Perind mai multe zile

***

In vremea asta Catalin,
Viclean copil de casa,
Ce umple cupele cu vin
Mesenilor la masa.

Un paj ce poarta pas cu pas
A-mparatesii rochii,
Baiat din flori si de pripas,
Dar îndraznet cu ochii.

Cu obrajei ca doi bujori
De rumeni bata-I vina,
Se furisara panditor
Privind la Catalina.

-Dar ce frumoasa se facu
Si mandra ,arz-o focul!
Ei, Catalin, acu-I acu
Ca sa-ti încerci norocul

Si-n trecat o cuprinse lin
Intr-un ungher de graba;
- Dar ce vrei, mari Catalin ?
Ia las’, cata-ti de treaba.

- Ce voi? As vrea sa nu mai stai
Pe ganduri todeauna,
Sa rizi mai bine si sa-mi dai
O gura, numai una.

- Dar nici nu stiu macar ce-mi ceri,
Da-mi pace, fugi departe-
O, de luceafarul din cer
M-a prins un dor de moarte.

- Daca nu stii, ti-as arata
Din bob în bob amorul;
Ci numai nu te mania,
Ci stai cu binisorul.

Cum vanatoru-ntinde-n crang
La pasarele latul,
Cand ti-oi întinde bratul sang,
Sa ma cuprinzi cu bratul;

Si ochii tai nemiscatori
Sub ochii mei remaie;
De te înalt de subsiori,
Te –nalta din calcaie;

Cand fata mea se pleaca-n jos,
In sus remai cu fata,
Sa ne privim nesatios
Si dulce toata viata;

Si ca sa-ti fie pe deplin
Iubirea cunoscuta;
Cand sarutandu-te ma-nclin
Tu iaras ma saruta.

Ea-l asculta pe copilas
Umila si distrasa,
Si rusinos si dragalas
Mai nu vrea mai se lasa.

Si-I zice-ncet: Anca de mic
Te cunosteam pe tine,
Si guraliv si de nimic
Te-ai potrivii cu mine;

Dar un luceafar ,rasarit
Din linistea uitarii,
Da orizon nemarginit
Singuratatii marii;

Si tainic genele le plec,
Caci mi le umple plansul,
Cand ale apei valuri trec
Calatorind spre dansul;

Luceste c-un amor nespus
Durerea sa-mi alunge,
dar se înalta tot mai sus
Ca sa nu-l pot ajunge;

Patrunde trist cu raze reci
Din lumea ce-l desparte;
In veci el voi iubi si-n veci
Va ramanea departe

De aceia zilele îmi sunt
Pustii ca niste stepe,
Dar noptile-s de-un farmec sfant
Ce nu-l mai pot pricepe.

- Tu esti copila, asta e !
Hai, s-om fugii în lume,
Doar ni s-or pierde urmele
Si nu ne-or sti pe nume;

Caci amandoi vom fi cuminti,
Vom fi voiosi si teferi,
Vei pierde dorul de parinti
Si visul de luceferi.

* * *

Pornii luceafarul.Cresteau
In cer a lui aripe,
Si cai de mii de ani treceau
In tot atatea clipe.

Un cer de stele dedesupt,
Deasupra-I cer de stele,
Parea un fulger ne întrerupt
Ratacitor prin ele.

Si din a chaosului vai,
Jur împrejur de sine
Vede, ca-n zioa cea dintai,
Cum isvorau lumine,

Cum,isvorînd, al înconjor
Ca niste mari, de a înotul;
El sboara,gand purtat de dor,
Pana piere totul, totul.

Caci unde-ajunge nu-I hotar,
Nici ochiu spre a cunoaste,
Si vremea-ncearca În zadar
Din goluri a se naste.

Nu e nimic si totusi e
O sete care-l soarbe,
E un adanc, asemene
Utarii celei oarbe.

- De greul negrei vecinicii,
Parinte, ma desleaga,
Si laudat pe veci sa fii
Pe-a lumii scara-ntreaga !

O cxere-mi, Doamne, ori-ce pret,
Dar da-mi o alta soarte,
Caci tu isvor esti de vieti
Si datator de moarte.

Reia-mi al nemuririi nimb
Si focul din privire,
Si pentru toate da-mi în schimb
O ora de iubire!

Din chaos Doamne-am aparut
Si m-as întoarce-n chaos,
Si din repaos m-am nascut..
Mi-e sete de repaos.

Hyperion, ce din genuni
Rasari c-o întreaga lume,
Nu cere semne si minuni
Care n-au chip si nume

Tu vrei un om sa te socoti,
Cu ei sa te asemeni?
Dar piara oamenii cu toti,
S-ar naste iarasi oameni.

Ei doar cu stele cu noroc
Si prigoniri de soarte;
Noi nu avem nici timp, nici loc,
Si nu cunoastem moarte.

Din sinul vecnicului ieri
Traieste azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n ceri,
S-aprinde iaras soare.

Parand pe vecio a rasarii,
Din urma moartea –l paste,
Caci toti se nasc spre a murii
Si mor spre a se naste.

Iar tu, Hyperion, remai
Ori unde ai apune,
Tu esti din forma cea de întai,
Esti vecnica minune.

Si pentru cine vrei sa mori?
Intoarce-te, te-ndreapta
Spre acel pamant ratacitor
Si vezi ce te asteapta.

* * *

In locul lui menit din ceri
Hyperion se-ntoarsa
Si ca în zioa cea de ieri,
Lumina si-o revarsa.

Caci este seara-n asfintit
Si noaptea o sa –nceapa
Resare luna linistit
Si tremurand sin apa

Si umple cu-ale ei scantei
Cararile din cranguri…
Sub sirul lung de mandrii tei
Sedeau doi tineri singuri.

- O lasa-mi capul meu pe sin,
Iubito ,sa se culce
Sub raza ochiului senin
Si negrait de dulce.

Cu farmecul luminii reci
Gandirile strabate-mi,
revarsa liniste de veci
Pe noaptea mea de patemi.

Si deasupra mea remai
Durerea mea de-o curma.
Caci esti iubirea mea dintai
Si visul meu din urma.

Hyperion vedea de sus
Uimirea-n a lor fata,
Abia un brat pe gat I-a pus,
Si ea la prins în brata.

Miroasa florile-argintii
Si cad, o dulce ploaie,
Pe crestetele-a doi copii
Cu plete lungi balae.

Ea îmbatata de amor,
Ridica ochii, vede
Luceafarul, si-ncetisor
Dorintele-i încrede:

Cobori în jos, luceafar bland,
Alunecand pe raza,
Patrunde-n codrul si în gand.
Norocu-mi lumineaza !

El tremura ca alte dati
In codrii si pe dealuri,
Calauzind singuratati
Pe miscatoare valuri;

Dar nu mai cade ca-n trecut
In mari din tot înaltul:
Ce-ti pasa tie, chip de lut,
daca-oi fi eu sau altul !

Traind în cercul vostru strimt,
Norocul va petrece-
Ci eu în lumea mea ma simt
nemuritor si rece.

Cand amintirile

Cand amintirile-ntrecut
Incearca sa ma cheme,
Pe drumul lung si cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme.

Deasupra casei tale ies
Si azi aceleasi stele,
Ce-au luminat atat de des
Induiosarii mele

Si peste arbori rasfirati
Rasare blanda luna
Ce ne gasea imbratisati
Soptindu-ne-mpreuna.

A noastre inimi isi jurau
Credinta pe toti vecii,
Cand pe carari se scuturau
De floare liliecii.

Putut-au oare-atata dor
In noapte sa se stinga,
Cand valurile de izvor
N-au incetat sa planga,

Cand luna trece prin stejari
Urmand mereu in cale-si,
Cand ochii tai, tot inca mari,
Se uita dulci si galesi?

Texte de dragoste

Declaratii de dragoste
Mesaje de dragoste
Citate de dragoste
Poezii de dragoste
Texte inspirationale
Sms de dragoste

Speciale

Blog CadouriDeDragoste
Noutati cadouri
Promotii cadouri
Newsletter
Colaboratori

*** Cadouri, bijuterii personalizate, pandantive, medalioane, bratari cu poze.
Texte de dragoste

Declaratii de dragoste
Mesaje de dragoste
Citate de dragoste
Poezii de dragoste
Texte inspirationale
Sms de dragoste

Speciale

Blog CadouriDeDragoste
Noutati cadouri
Promotii cadouri
Newsletter
Colaboratori

*** Cadouri, bijuterii personalizate, pandantive, medalioane, bratari cu poze.
Despre noi | Contact | Termeni si conditii | Intrebari frecvente | A.N.P.C
©Copyright www.CadouriDeDragoste.ro - Toate drepturile rezervate