Iubito, rochia; eu o sa-mi pun fracul
Zoriti turistii gata stau sa plece
De nu ne-o-nvinge dragostea si tracul
La balul nostru singuri vom petrece
Si ca-n piramide, vechile, aztece
S-aducem o jertfa cand adoarme lacul
Flacara iubirii prin marmuri ne trece
Parul tau frumos, prinde-ti-l cu acul
Sala de ospete este iarasi goala
Linistea de veacuri spanzura de lustre
Poate-i o manie, poate-i doar o boala
Sufera si zeii de iubiri ilustre;
E-ncuiat muzeul, cheia in cui
Cand soseste ghidul, vom fi iar statui!
